Per la libertà di movimento, per i diritti di cittadinanza

Comentariul Codului Comunitar al frontierelor Schengen

Obligativitatea furnizarii informatiilor in diverse limbi

Dorim sa comentam Regulamentul (CE) n. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului, din 15 martie 2006, care instituie un Cod Comunitar privind regimul tranzitarii frontierelor de catre persoane, Cod publicat in Gazeta Oficiala a Uniunii Europene L 105/1 din 13 04 2006.
Dupa cum se stie, ca urmare a Conventiei privind aplicarea Acordului Schengen, din 14 iunie 1985 si a succesivei integrari a acesteia in cuprinsul legislatiei comunitare, controlul frontierelor externe e reglementat de norme care concordeaza cu legislatia Statelor membre si, care, in acelasi timp, exclud controlul de la frontierele interne ale acestora.
Tot in sensul concordantei progresive si a consolidarii operativitatii Agentiei Europene pentru gestiunea cooperarii operative privind frontierele externe ale Statelor membre ale Uniunii Europene, istituita de catre Regulamentul (CE) n.2007/2004 al Consiliului din 26 octombrie (GU L 349 din 25 11 2004, p.1) agentie care va trebui sa desfasoare si activitati de coordonare ale functiilor politienesti, Regulamentul tinde a stabili norme uniforme, referitoare la controlul de frontiera a persoanelor care tranziteaza frontierele externe ale Statelor membre a Uniunii Europee (articolul 1).

Obligativitatea informatiei in limba cunoscuta(materna)

Articolul 7 al Regulamentului(Verificarea persoanelor la frontiera) prevede o activitate de control la frontier, cu un accent deosebit asupra cetatenilor proveniti din tarile extracomunitarie, cetateni fata de care e posibila efectuarea de controale in detaliu, atat la intrare cat si la iesire (art.7, paragraful 3), controale care pot sa consiste in: verificarea valabilitatii documentelor(daca, titlul de calatorie, pasaportul sau viza sunt sau nu, false, in situatia cand se trateaza de persoane aflate la limita interdictiei in banca de date Shengen, sau persoane care pot fi considerate periculoase pentru siguranta si ordinea publica a Statelor Comunitare.
Cu aceasta ocazie a controalelor minutioase este prevazuta informarea persoanelor implicate.
Paragraful 5 al aceluiasi articol prevede ca “cetateni noncomunitari supusi la o verificare detaliata in linia a doua sunt informati privind scopul si procedura urmata pentru efectuarea respectivelor verificari. Normativa stipula ca aceste informatii sunt disponibile in toate limbile oficiale ale Uniunii sau in limbile tarilor limitrofe Statului comunitar in cauza si indica posibilitatea, pentru cetateanul extracomunitar, de a cere numele si numarul de matricola ale militarilor de la vama, care efectueaza controlul detaliat, cat si numele punctului de vama si data tranzitarii acestuia”.
Trebuie, deci, sa ne asteptam ca la fiecare control vamal minutios,sa vedem ca persoanelor controlate li se dau aceste informatii scrise in limba lor materna cat si in toate limbile oficiale ale tarilor comunitare si, implicit, in limbile tarilor limitrofe Uniunii Europene.
Vom vedea daca aceasta normativa,care intra in vigore in 13 octombrie 2006, va fi respectata in activitatea de control vamal de la frontierele externe de catre Statele in discutie.

Forme comune de respingere

art13. (Respingerea) se prevede armonizarea normelor
de respingere la frontiera.
Cunoastem faptul ca atunci cand o persoana se
prezinta la frontiera externa a spatiului Schengen,se
poate dispunde respingerea ei in cazul in care nu
prezinta documentele cerute in asemenea situatii sau
cand persoana in cauza se afla in Sistemul Informativ
Schengen( S.I.S) in urma unor expulzari sau
condamnari.
Articolul in discutie prevede adoptarea unui model
formal uniform de respingere, asa cum este el
prezentat in atasamentul V, partea B, al
regulamentului care va trebui sa fie utilizat de catre
toate politiile statelor care efectueaza controale ale
frontierelor externe.Astfel,statele vor trebui sa
efectueze o statistica a persoanelor respinse, si care
va trebui trimisa anual Comisiei( art 13/5).Precizam
ca aceasta norma nu aduce noutati relevante pentru ca
legislatia fiecarei tari prevede diverse tipuri de
consecinte in cazul unei respingeri.

Exemplu practic: In baza legii italiene, daca o
persoana se prezinta cu un document de identitate, dar
fara viza( in vazul in care pentru intrarea sa e
nevoie de viza)poate fi respinsa la frontiera.Dar
aceasta respingere nu va aduce dupa sine nici o alta
consecinta. Teoretic,aceeasi persoana se poate prezenta
chiar a doua zi la aceeasi frontiera,in posesia unei
vize si va putea tranzita fara probleme sau alte
consecinte,fara nici un prejudiciu pentru propria
persoana. In mod divers in alte tari ale Uniunii
Europene sunt prevazute aceleasi consecinte ca in
Italia in cazul unei expulzari,adica interzicerea unei
intrari ulterioare.
Avem oricum precizari care “armonizeaza” dar care
implica inca consecinte diversficate pentru fiecare
tara in parte a Uniunii Europene.

Precizarile de respingere vor trebui sa fie scrise