Per la libertà di movimento, per i diritti di cittadinanza

Inscrierea anagrafica – Este necesara legalizarea certificatului de stare civila?

Stimata Redactie,

aduc la cunostinta atentiei d-voastra o problema generala.
M-am prezentat in municipiu pentru a efectua inscrierea anagrafica a unui cetatean extracomunitar, posesor de acte legale de sedere, pasaport, cod fiscal.
Toate aceste documente nu au fost considerate suficiente deoarece-sustin-necesita un certificat de la ambasada in privinta starii civile datorita faptului ca extracomunitarii nu pot autodeclara(dpr 445/2000).
Drept urmare, sustin ca permisul de sedere pe care a fost scrisa starea civila, in acest caz autocertificat nu este util.Consider acest lucru un exces de birocratie, pentru un certificat de rezidenta.

Mai presus de toate, elaborarea unui certificat de catre ambasada cu traducere este destul de scump (chiar si mai mult de € 50).
Deasemenea am observat ca fiecare municipiu se comporta in mod divers de celelalte. Puteti sami dati indicatii avand in vedere ca acesta este un argument de interes general?
Va multumesc si servici usor!

Pentru a putea obtine rezidenta pe teritoriul unei localitati trebuie ceruta inscrierea anagrafica si totodata demonstrat faptul ca se dispune de o locuinta uzuala pe teritoriul localitatii respective.
In cazul cetatenilor straini, articolul 6 din Testo Unico sul’ Immigrazione, prevede ca strainul trebuie sa faca cererea de inscriere anagrafica, declarand propria cazare uzuala, demonstrand disponibilitatea unei locuinte relativ stabile (nu este important daca e de proprietate sau inchiriata deoarece inscrierea anagrafica se poate cere si in baza unei declaratii de ospitalitate) si posesul unui permis de sedere regular in curs de valabilitate.

Dificultatile

Pentru a obtine certificatele de la autoritatile din tara de provenienta, mai ales daca interesatul se afla pe teritoriul Italiei, se intampina o serie de dificultati consederabile si timp lung de asteptare. Mai majore sunt dificultatile intampinate pentru a obtine legalizarea acelui determinat certificat tradus in limba italiana, de la sediile consulare italiene competente care isi exercita activitatea in tara de provenienta.
Se poate intelege ca numai pentru acest motiv, ar trebui minim cateva luni de asteptare si mult devotament in a urmari acest procedeu, facand procura unei persoane terte care se afla in tara de provenienta.

Cazul

In cazul mai sus expus ne este explicat faptul ca interesatul “nu ar avea dreptul” de a se inscrie la oficiul anagrafic, deoarece nu se poate sti in mod legal daca dumnealui este celibatar sau casatorit.
Daca ar fi asa , pentru inscrierea anagrafica a fiecarui catatean strain cu drept de sedere in Italia (deci in posesia permisului de sedere valabil si a pasaportului )ar trebui pe langa celelalte implementari, a se proceda pentru obtinerea documentatiilor ulterioare facand legalizarea acestora in propria tara de destinatie.
Tot acest lucru pare imposibil deoarece mai intai de toate ar aduce o complicare enorma a implementarilor si mai ales o indelungare scandalosa a timpului de perfectionare a unui “iter” normal cum este acela de inscriere anagrafica.
Mai presus de toate, am fi in afara unei corecte aplicari a legii.Testo Unico sul’Immigrazione prevede ca strainul se poate inscrie la oficiul anagrafic daca e in posesia pasaportului si al permisului de sedere in curs de valabilitate, nu mai cere nimic altceva!
Este clar ca daca s-ar fi dorit impune drept conditie pentru inscrierea anagrafica demonstrarea starii civile cu documentatie legalizzata, posibil si a altor circumstante, in dod sigur nu ar fi lipsit o precisare expresa in acest sens.
Deci, trebuie retinut ca ar fi mai degrada “exotica” ca sa folosim un eufenism mai delicat, interpretarea adoptata in acest caz de catre functionarul de la oficiul anagrafic – drept dovada ca nu rezulta deloc raspandita o practica simila, dimpotriva.
Pe de alta parte, daca interesatul, dupa cum sustine este celibatar, iar aceasta circumstanta a fost declarata si cu ocazia eliberarii permisului de sedere, nu se concepe care ar putea fi interesul administratiei.
Administratia considera starea civila a acestei persoane pe baza declaratiei sale iar daca persoana respectiva ar rezulta casatorita in strainatate si nu ar dori sa rezulte, acest lucru in sine nu ar afecta inscrierea anagrafica.
Daca succesiv, persoana in cauza ar vrea sa contracteze o noua casatorie s-ar expune binenteles riscului de a fi judecat pentru bigamie: dar nu se vede de ce aceasta circumstanta negativa (de a nu fi casatorit) ar trebui sa fie demonstrata cu orice pret in acest mod.
Deasemenea nu se vede de ce ar fi necesar ca orice strain care cere rezidenta, sa demonstreze aceasta circumstanta negativa producand un certificat de stare civila legalizat de catre consulatul italian din propria tara de provenienta.
Noi toti suntem in gradul de a intelege ca numai pentru a face acest lucru ar fi necesare luni intregi, in afara cheltuielilor nu usor de calculat.

Un exemplu: la consulatul italian din Senegal trec luni intregi numai pentru obtinerea biletului primei programari, urmand ai comunica interesatului dupa cate luni va trebui sa se prezinte pentru a verifica daca documentul pentru care a fost ceruta legalizarea este gata.
Este vorba despre dificultatile cu care se intalnesc emigrantii care incearca a perfectiona procedura de reaintregire a familiei si care au deci nevoie de legalizarea documentelor.

Asadar, se pare ca nu este nevoie de a aglomera ulterior sediile consulare cu ulterioare implementari inutile.