Per la libertà di movimento, per i diritti di cittadinanza

Migratii ca invadatori

Uniunea Europeana alege calea dura pentru a contrasta asaltul Fortaretei Europa

Problema e in intregime juridica: cui poate cere azil politic, un emigrant la bordul unei barci interceptate de o nava militara italiana in ape internazionale?

Italiei? Tarii cele mai apropiate? Comandantului de nava? O intrebare ce nu se pune numai in prezent, ci de 10 ani, dinainte de 2002, cand legea Bossi-Fini, a incredintat Marinei Militare italiene atributii de politie militara ce prevad patrularea apelor extra-teritoriale (chiar si in cazul altor nave decat cele italiene). Noul model de aparare (Nmd) prezentat de fostul Ministrul al Apararii, Rognoni, dadea dreptul Fortelor Armate de a interveni dincolo de granitele nazionale.
In acea perioada cand debarcarile in masa erau cu mult mai putine, era nevoie sa se tuteleze intesesele economice nazionale. Azi e nevoie de a se apara de africani, de-a lungul unui hotar, care nu mai e national, ci european, extins in mod nedefinit si arbitrar, pina la coastele tarilor de unde provin emigrantii: Maroc si Senegal in principal.

Numerele. Sunt peste 12 mii de disperati debarcati in Sicilia de la inceputul anului. Numai Spania a avut mai mult de 18 mii. Si chiar daca apele nu erau internazionale, tragedia petrecuta in august (cand nava patrula Minerva a abordat o barca cu emigranti care s-a rasturnat aruncand in mare zeci de barbati, femei,copii) a repus cu putere problema prevenirii emigratiei clandestine prin utilizarea mijloacelor militare.
Cronica abunda de episoade in care navele militare italiane sunt implicate in naufragii. Cel mai surprinzator e acela petrecut cu ’Kater I Rades’ nava albaneza scufundata de nava Sibilla in Canalul de Otranto in 28 martie 1997. Atunci au fost recuperate din epava mai mult de 100 de corpuri. Desi aceste tragedii se repeta periodic, guvernul italian, ca si cel spaniol, foloseste ca noua strategie europeana de represiune patrulele militare, ca pe un brat armat intins pana la coastele africane.

Frontex. In cadrul programului Frontex (Agentia Europeana pentru Controlul Frontierelor) presentata cu mare pompa de Frattini acum un an, au pornit zilele trecute patrulele multilaterale in Mediterana si Atlantic pentru reprimarea fluxurilor migratoare direct din apele lor teritoriale : Maroc, Mauritania, Senegal. In aceasta misiune au fost angajate pe langa cele italiane mijloace navale si aeriene finlandese, portugheze si spaniole.
Pentru a apara coastele de agresiunea disperatilor Garda de Coasta, Garda de Finante si Marina Militara dispun de o noua clasa de nave patrula de inaltime, realizate special de Fincantieri in scopul modernizarii flotelor. Doua nave patrula cu nume de astri, Sirius si Orion, au fost incredintate Marinei Militare Italiane anul trecut in martie. Unul a fost construit pentru Malta si alte patru pentru suma de 80 milioane de euro vor pleca pe rand din Irak. Firma italiana participa la inca un proiect international numit Fremm (fregate cu misiuni multiple), care prevede realizarea, printre altele a zece fregate pana in 2010.
Una din noile nave patrula ale Garzii de Coasta, nava ‘Diciotti’, a iesit pentru prima data, din Mediterana pe 15 august. Misiune: interceptarea barcilor de emigranti in oceanul Atlantic, in fata coastelor Senegalului. De aici provin de fapt majoritatea clandestinilor ce incearca sa asalteze Cetatea Europei.

Catre insulele Canare. Sunt mai mult de 18 mii de emigranti care, din ianuarie pina azi, au fost debarcati de pe ‘cayucos’ (barci mari de lemn semidistruse), pe coastele insulelor Canare. Numarul e de patru ori mai mare decat numarul totalul al celor intrati in Europa anul trecut si faptul preocupa in mod serios guvernul arhipelagului, dar si pe cel din Madrid.
In ultimul an, conform organizatiilor umanitare ce lucreaza in arhipelagul Canare ar fi 500 de clandestini morti si 3.000 de disparuti in timpul traversarilor. Si numarul acesta, considerand enorma afluenta de ‘carute de mare’ din ultimele saptamani, in mod tragic se apreciaza ca va creste.
Numere ce provoca fiori, si care au obligat administratia insulelor de a solicita la Madrid Proclamatia e Urgenta Umanitara, cerand in acest moment chiar si interventia Comunitatii Internationale.

Protestele comunitatii spaniole. Froilan Rodriguez, vice consilier pentru Emigrare, mentioneaza ca ONU si Uniunea Europeana trebuie sa se angajeze major in furnizarea de ajutor a insulelor Canare si a tarilor africane de unde provin clandestinii.
“Arhipelagul se simt singur – a zis Rodriguez – pentru ca Europa nu-i ajuta. Dar nu ajuta nici macar tarile africane a iesi din situatile in care se afla”. Intre timp, in cursul colocviilor de zilele trecute intre Ministrul de Interne spaniol Alfredo Perez Rubalcaba si omologul sau senegalez Ousmane N’Gom, Spania si Senegal au ajuns la un acord de collaborare intre cele doua politii.
Guvernul de la Madrid a promis trimiterea de patrule maritime ale Garzii Civile si a unui elicopter al Politiei pentru a ajuta Politia senegaleza a controla apele sale territoriale, sperand in acest mod de a bloca navele pline de clandestini atat in interiorul celor “24 mile ocean” sub jurisdictia Senegalului cat si in fasia de mare din fata Gambiei pina la insulele Capului Verde (unde deja de ceva timp patruleaza o ambarcatiune portugheza). Patrulele spaniole nu sunt singurele prezente in Africa.
In Mauritania (la fel ca in Maroc si Senegal punct de plecare a barcilor), deja opereaza un elicopter si o nava a Garzii Civile, care in ultimul an au ajutat autoritatile locale sa supravegheze portiunile de ocean din dreptul propriilor coaste. Din orasul Nuadibù seful politiei, Yahdhu Uld Amar, facand un prim bilant al colaborarii cu fortele spaniole a dat publicitatii ca in ultimele opt luni au fost opriti si repatriati circa trei mii de clandestini (aproape toti senegalesi).
In acelasi timp, insa, aminteste ca au fost gasiti pe mare, morti de sete sau foame in timpul traversarii, cadavrele a 80 de persoane.

Ajutoarele militare. Cum am specificat, ca sa dea o mina de ajutor spaniolilor in apele oceanului Atlantic sunt si italienii, prezenti in apele insulelor Canare cu un mijloc naval al Garzii Costiere si cu un avion al Garzii de Finante. Puternica desfasurare de persoane si mijloace, insa, nu linisteste in totalitate Ministerul de Interne iberic: in ciuda masurilor luate per oprirea fluxul migratoriu ilegal, exista teama ca traficantii de persoane gasesc alte cai si alte puncte de plecare.
Pentru Zapatero, problemele vin si din alte parti. Zborurile continui pline de emigranti ce pleaca din Canare si sosesc in special la Madrid, Valencia, Murcia, Castilla-Leon si in Catatonia provoaca rigiditatea administratiilor locale. Comunitatile autonome din aceste regioni au protestat in ultimele saptamani contra sosirilor continue de emigranti ilegali, amenintand de a nu mai accepta sosirea cetatenilor subsaharieni in lipsa unor precise avertizari.
Conform datelor furnizate de “Generalitat de Cataluna”, in ultimul an ar fi sosit aproape 800 de emigranti (in majoritate din Senegal si Mali) prin intermediul zborurilor din Canare. Purtatorul de cuvant al guvernului catalan, Joaquim Nadal, anunta ca Barcelona nu mai e dispusa sa accepte aceasta situatie. De aceeasi parere este si Cristina Rubio, consiliera guvernului din Murcia, care a dat publicitatii faptul ca “din intamplare” printr-un fax a aflat de sosirea unui nou val de emigranti din arhipelag.
“Comunitatea din Valencia ajunge la limitele posibilitatiilor lor de a primi emigranti” a declarat reprezentanta Alicia de Miguel, care a amintit ca numai in luna august ar fi sosit din Canare 139 cetateni subsaharieni (1220 in ultimul an).

Luca Galassi
Alessandro Grandi

Tratto dal sito: www.peacereporter.net